Simply Clever

Singura marcă născută dintr-o neînțelegere de limbă

Cum pronunțăm corect Škoda? Cu háček/caron

Ivas Complex Auto

* Ziua celor care cuvântă fără frontiere * Librarul Klement s-a apucat de biciclete din cauza limbii materne * De la două la patru roți, mergând direct la sufletul clientului *

Fiindcă 26 septembrie este marcată în fiecare an drept Ziua europeană a limbilor, trebuie spus că singurul fabricant de automobile care a pornit de la o neînțelegere lingvistică sunt cei doi cehi Václav, Laurin și Klement. Firma acestora, fuzionând ulterior cu o mică divizie de automobile înființată de concernul fabricant de armament și utilaj greu Škoda, a devenit cel mai mare producător de autoturisme din Europa Centrală încă din primii ani după înființare.
Václav Klement, un ceh născut în 1868, ajunsese, la finalizarea liceului, doar un biet librar în Mladá Boleslav, unde se află astăzi sediul central al companiei Škoda, și nici vânzarea de cărți nu-i mergea prea bine de a trebuit s-o vândă pentru a-și plăti datoriile. În schimb, tot i-au rămas suficienți bani ca să-și cumpere o bicicletă germană, Seidel & Naumann.

Doar că, având o problemă la bicicletă, atunci când a returnat-o fabricii pentru reparații, limba maternă în care formulase reclamația s-a dovedit a fi un impediment major. „Dacă vreți să vă reparăm bicicleta, să ne-o cereți într-o limbă pe care o putem înțelege”, a fost răspunsul fabricantului. Indignat, Klement și-a unit forțele cu lăcătușul Václav Laurin, specializat în repararea de biciclete, pentru a deschide un atelier care să-i deservească și pe bicicliștii care nu știu limbi străine.  

Odoo text and image block

Nume care merg direct la suflet

Ei au înființat un atelier, devenit mai apoi uzină în toată regula, în care să construiască biciclete cu motor denumite naționalist „Slavia”, dar menite să cucerească tot continentul, indiferent de naționalitatea și limba cumpărătorilor. Lucru ce s-a și întâmplat încă din primii ani de producție, trecerea la autonobile și uriașul succes din perioada interbelică fiind doar o evoluție naturală și inevitabilă de la două la patru roți.

Inclusiv numele modelelor lansate în perioada de maxim avânt ce a urmat rebrandingului Laurin & Klement în Škoda reprezentat concepte de bază transpuse în sentimente ce puteau fi trezite în majoritatea cumpărătorilor, de diverse naționalități, de pe bătrânul continent și nu numai. Este vorba despre modelele interbelice Popular, Rapid, Favorit, Superb și apoi, după cel de-al doilea război mondial, Octavia (a opta generație) sau Felicia (cabrioleta), dar și „optzecista” Favorit.


Apropo, știați cum se pronunță corect Škoda, ținând cont de semnul diacritic háček/caron de deasupra S-ului? Ei bine, la fel ca în cuvântul școală, adică „școda”.

Dincolo de orice discuție comercială, despre supremația unei mărci sau avantajele alteia, să ne gândim totuși cum ar fi dacă am pronunța Chevrolet, Jeep, Renault, Citroën, dar și Volkswagen sau Porsche exact așa cum se scriu. Parcă s-ar pierde foarte mult din spiritul lor original, specific, pe care aceste mașini îl poartă dinspre cei ce le-au creat către noi, cei pe care ne slujesc și ne sunt aproape prietene zi de zi, indiferent de anotimp, distanță sau drum, nu?

De fapt, Škoda nu este despre cum am putea vorbi toți aceeași limbă. Ci despre cum se pot oamenii înțelege dacă, dincolo de limba maternă și eventuale alte limbi cunoscute, reușesc să se înțeleagă ca de la om la om, de la suflet la suflet. 


Leave a comment

You must be logged in to post a comment.